Sari la conținut
Biologie

Hibernarea animalelor: cum supraviețuiesc iernii

Pădure acoperită de zăpadă, în liniștea iernii, unde multe animale hibernează

TL;DR

Hibernarea este o stare în care un animal își reduce drastic temperatura corpului, bătăile inimii și consumul de energie pentru a trece peste iarnă fără hrană. Ariciul, liliecii și marmotele hibernează profund, ursul are un somn de iarnă mai ușor, iar broaștele și șopârlele intră în letargie, în funcție de temperatura mediului.

Hibernarea animalelor este o strategie de supraviețuire prin care un animal își coboară metabolismul aproape de zero pentru a trece peste o perioadă în care hrana lipsește și frigul e mare. În loc să migreze sau să caute hrană în zăpadă, animalul "oprește" aproape tot ce consumă energie și trăiește luni întregi din grăsimea adunată vara și toamna.

Articolul explică ce se întâmplă în corp, cum se deosebesc hibernarea, somnul de iarnă și torpoarea, ce animale din România hibernează și ce faci dacă găsești un arici sau un liliac în plină iarnă.

Ce este hibernarea și de ce există?

Hibernarea este un răspuns la lipsa hranei, nu doar la frig. Pentru un mamifer mic, încălzirea corpului într-o iarnă geroasă ar costa mai multă energie decât poate aduna din mâncare, pentru că o creatură mică pierde căldură repede. Soluția este să nu mai încălzească corpul deloc.

Un animal care hibernează profund își poate coborî temperatura corpului la câteva grade, puțin peste temperatura mediului. Inima scade de la sute de bătăi pe minut la câteva, iar respirația se rărește, uneori cu pauze de minute. Consumul de energie se reduce de zeci de ori. La intervale, animalul se trezește scurt, își revine și apoi adoarme din nou; trezirile consumă o parte mare din rezerve, de aceea deranjarea unui animal în hibernare îi poate fi fatală.

Care sunt tipurile de hibernare?

Nu toate animalele "adorm iarna" la fel, iar termenii sunt adesea amestecați. Diferențele țin de cât scade temperatura corpului și de cât de ușor te poți trezi.

Strategie Cine o folosește Ce se întâmplă
Hibernare profundă arici, lilieci, popândăi, marmote, pârși temperatura corpului scade mult, metabolism minim, treziri rare
Somn de iarnă (letargie ușoară) urs brun, bursuc, ratonul temperatura scade puțin, animalul se poate trezi ușor
Torpoare colibri, unele păsări mici, unii lilieci scăderea metabolismului pe noapte sau pe câteva zile
Brumație reptile, amfibieni animale cu sânge rece, activitatea depinde de temperatura mediului
Estivație unele melci, tritoni, pești de apă dulce repaus în sezonul foarte cald sau secetos

Sfat: vorbim de hibernare "adevărată" doar când temperatura corpului scade mult. Ursul brun doarme iarna, dar își păstrează temperatura aproape normală și femelele nasc puii în bârlog, de aceea cercetătorii spun că are un "somn de iarnă" special.

Ce se întâmplă în corpul animalului?

Corpul se pregătește săptămâni la rând, iar pregătirea este la fel de importantă ca hibernarea. Toamna, animalul mănâncă mult mai mult decât de obicei, fenomen numit hiperfagie, și acumulează grăsime. La mamiferele mici, mai ales la arici, o parte din grăsime este grăsime brună, un țesut specializat care produce căldură la trezire, fără tremurat.

Grăsimea este combustibilul perfect: arde încet și produce multă apă, deci animalul nu are nevoie să bea. Ursul brun, de exemplu, nu mănâncă, nu bea, nu urinează și nu defechează luni întregi, iar corpul lui reciclează deșeurile azotate în proteine, astfel încât își păstrează în mare parte masa musculară. Procesul chimic al arderii grăsimilor este același prezentat în articolul despre respirația celulară.

Ceasul intern al animalului, reglat de scurtarea zilelor și de temperatura toamnei, declanșează aceste schimbări. Un mecanism asemănător pregătește păsările pentru plecare, descris în articolul despre migrație.

Arici printre frunze căzute toamna, animal care se pregătește pentru hibernare

Care animale din România hibernează?

România are o faună bogată de hibernatori, iar multe specii sunt ușor de recunoscut. Printre cele mai cunoscute:

  • Ariciul (comun și cel din est) hibernează de obicei din octombrie sau noiembrie până în martie, într-un cuib de frunze și iarbă. Pierde până la o treime din greutate pe parcursul iernii.
  • Liliecii hibernează în peșteri, mine părăsite, pivnițe sau poduri. Fiecare lilieac are nevoie de un loc liniștit, cu temperatură stabilă. Peșterile României sunt adăposturi importante, iar relieful lor e descris în articolul despre peșteri.
  • Hârciogul și popândăul își sapă galerii adânci, sub nivelul înghețului.
  • Pârșii adorm în scorburi sau în cuiburi de păsări, iar somnul lor poate dura jumătate de an.
  • Ursul brun din Carpați petrece iarna în bârlog, într-o scorbură, o grotă sau sub rădăcini, și își poate încetini inima la o treime din ritmul de vară.
  • Broaștele, tritonii și șopârlele intră în letargie îngropându-se în mâl, sub pietre sau în frunze. Unele broaște își pot tolera înghețul parțial al țesuturilor.

Faptul că aceste specii se bazează pe habitate liniștite este una din cauzele pentru care protecția pădurilor și a peșterilor contează. Despre speciile și habitatele din țara noastră găsești mai multe în materialul despre biodiversitatea României.

Ce faci dacă găsești un animal în hibernare?

Regula principală este să nu-l deranjezi. Un arici găsit toamna târziu, mic și slab, poate avea nevoie de ajutor, dar unul care doarme într-un cuib de frunze trebuie lăsat în pace. Dacă ești nevoit să muți un cuib, de exemplu la strânsul frunzelor din curte, procedează cu grijă și pune-l la loc.

Un lilieac găsit iarna pe perete nu este neapărat bolnav; poate fi în hibernare. Atingerea sau trezirea lui îi consumă rezervele. Dacă este evident rănit, sună o organizație de protecție a faunei sau un medic veterinar. Nu da lapte ariciului și nu-l hrăni cu pâine; lactoza îl îmbolnăvește. Pentru animale sălbatice, contactul cu specialiști este mai bun decât improvizația.

Hibernează oamenii?

Nu. Oamenii nu hibernează, iar scăderea temperaturii corpului sub un anumit prag este periculoasă. Cercetătorii studiază hibernarea pentru posibile aplicații medicale, de exemplu protejarea organelor în timpul operațiilor sau călătoriile spațiale lungi, dar deocamdată sunt doar idei de laborator. Pentru oameni, adaptarea la iarnă înseamnă haine, locuințe și hrană. Imaginea de ansamblu a vieții este în ghidul principal de biologie. Despre cum învață și se comportă animalele, vezi articolul despre comportamentul animalelor.

Întrebări frecvente

Care e diferența dintre hibernare și somn?

La hibernare, temperatura corpului și metabolismul scad mult, iar animalul nu poate fi trezit ușor. La somnul obișnuit, corpul își păstrează temperatura și poate reacționa repede.

Doarme ursul brun toată iarna?

Doarme mare parte din iarnă, dar are un somn ușor și se poate trezi la pericol. Femela naște și alăptează puii în bârlog.

Cât de mult poate scădea temperatura unui animal care hibernează?

La unii hibernatori profunzi, cum sunt veverițele de pământ, temperatura poate coborî în apropiere de zero grade. Majoritatea speciilor din țara noastră rămân la câteva grade peste temperatura mediului.

Hibernează și insectele?

Nu în sens strict. Multe insecte trec iarna ca ouă, larve, pupe sau adulți aflați în diapauză, o oprire programată a dezvoltării.

De ce ariciul nu trebuie hrănit cu lapte?

Ariciul nu digeră lactoza, iar laptele îi poate provoca diaree și deshidratare. Dacă ai nevoie să-l ajuți, apa și hrana pentru pisici, fără sos, sunt variante mai sigure, iar în caz de dubii sună un specialist.