Stupul este locuința unei familii de albine melifere, adică a unei colonii alcătuite dintr-o matcă, mii de lucrătoare și, în sezonul cald, câteva sute de trântori. Albinele nu pot trăi izolat: individul depinde de colonie, iar colonia se comportă ca un singur organism, cu diviziunea clară a muncii.
Mai jos vezi cine face ce în stup, cum comunică albinele, de unde vine mierea și de ce rolul lor în natură depășește producția de miere.
Cele trei caste din stup
O familie obișnuită cuprinde trei tipuri de indivizi, diferiți ca aspect și ca rol.
| Casta | Număr aproximativ | Rol principal | Durata vieții |
|---|---|---|---|
| Matca | una singură | Depune ouă, produce substanțe care mențin coeziunea | Câțiva ani |
| Lucrătoarele | zeci de mii vara | Curățenie, hrănirea puilor, cules, apărare | Câteva săptămâni vara |
| Trântorii | sute în sezonul cald | Împerechere cu matci tinere | Până spre toamnă |
Matca
Matca este femela fertilă a stupului. Poate depune mii de ouă pe zi în plin sezon. Se împerechează o dată, în primăvară sau vară, în zbor, cu mai mulți trântori, iar spermatozoizii primiți îi ajung pentru restul vieții. Ouăle fecundate dau lucrătoare sau matci, iar cele nefecundate dau trântori. Faptul că genul depinde de fecundare este o particularitate a biologiei acestui grup, legată de modul de moștenire descris în articolul despre genetica lui Mendel.
Lucrătoarele
Sunt femele sterile, cu sarcini care se schimbă în timp. Tinere, ele curăță celulele, hrănesc larvele și construiesc fagurii din ceară secretată de corp. Mai târziu devin paznice, apoi culegătoare de nectar, polen și apă. Această schimbare treptată a sarcinilor se numește polietism de vârstă.
Cum comunică albinele
Când o culegătoare găsește o sursă bogată de nectar, se întoarce în stup și execută pe fagure un „dans”. Karl von Frisch a descris această comunicare și a primit pentru ea Premiul Nobel în 1973.
- Dansul în cerc semnalează o sursă apropiată.
- Dansul în opt, numit dansul zumzăit, indică o sursă mai îndepărtată. Unghiul dintre linia dansului și verticală arată direcția față de Soare, iar durata mișcării arată distanța.
Pe lângă dans, albinele folosesc mirosuri, substanțe chimice numite feromoni, și vibrații. Despre alte exemple de comunicare vezi articolul despre comportamentul animalelor. Albinele se orientează și după polarizarea luminii cerului, chiar și atunci când Soarele este ascuns.
De la nectar la miere
Culegătoarele sug nectarul florilor și îl stochează în gușă, un organ special, unde se amestecă cu enzime. În stup, nectarul este transferat de la o albină la alta și evaporat, până când conținutul de apă scade. Apoi este depus în celule și acoperit cu un capac de ceară. Rezultatul este mierea, o hrană concentrată, rezervă pentru iarnă.
O albină produce în viața ei doar o cantitate foarte mică de miere, de ordinul unei lingurițe sau mai puțin, motiv pentru care un stup trebuie să aibă mii de zburătoare. Prețul mierii naturale reflectă munca acestei colonii.
Iarna în stup
Albinele nu hibernează ca urșii. Se strâng într-un ghem în jurul matcii și își mențin temperatura prin vibrarea mușchilor de zbor, hrănindu-se din mierea adunată. Ghemul se rotește, astfel încât cele din margine să ajungă și în centru. Alte strategii de iernare întâlnim în articolul despre hibernarea animalelor.
De ce contează albinele pentru natură
Pe lângă miere și ceară, albinele sunt polenizatori. Când vizitează flori, ele transportă polenul de la una la alta și fac posibilă formarea fructelor și semințelor, după mecanismele explicate în articolul despre polenizare. O parte importantă din culturile alimentare, de exemplu pomii fructiferi, rapița sau floarea-soarelui, beneficiază de polenizarea insectelor.
Albinele melifere nu sunt singurele care contribuie. Bondarii, albinele solitare, muștele florilor, fluturii și alte insecte participă și ele, iar în unele situații sunt chiar mai eficiente. Ele fac parte din rețeaua unui ecosistem, ale cărui legături sunt prezentate în articolul despre ecosisteme.
Amenințări
Cercetătorii identifică mai mulți factori de risc: pierderea florilor sălbatice, boli și paraziți, în special un acarian numit Varroa, substanțe chimice folosite în agricultură și schimbările de climă. Efectele diferă de la o zonă la alta, iar declinul coloniilor este studiat continuu. Ce poți face la scară mică: să lași în grădină flori sălbatice, să eviți tratamentele fără rost și să sprijini apicultorii locali.
Ce merită reținut despre albine
- Familia de albine are o matcă, lucrătoare și trântori, fiecare cu rol bine stabilit.
- Lucrătoarele își schimbă sarcinile pe măsură ce îmbătrânesc.
- Dansul albinelor transmite direcția și distanța spre hrană.
- Mierea este nectar prelucrat și concentrat, stocat ca rezervă pentru iarnă.
- Albinele și alți polenizatori contribuie la fructe și semințe, iar declinul lor merită atenție.
Întrebări frecvente
Câte albine are un stup?
Variază cu sezonul. Vara poate avea zeci de mii de albine, iar iarna doar câteva mii, strânse în ghem în jurul matcii.
Albinele înțeapă mereu?
Nu. O albină înțeapă de regulă în apărare, când se simte amenințată. După înțepătură, la mamifere, acul rămâne înfipt și albina moare. Persoanele cu alergie la înțepături trebuie să aibă un plan stabilit cu medicul și, în caz de reacție severă, să sune la 112.
De ce mor trântorii toamna?
Când rezervele sunt limitate, lucrătoarele nu-i mai hrănesc și îi scot din stup. Ei nu participă la strânsul hranei, deci devin o povară pentru colonie la început de iarnă.
Ce diferență este între albină și viespe?
Albina are corpul păros, care reține polen, și se hrănește cu nectar și polen. Viespea are corpul neted, cu talie mai subțire, și mănâncă și alte insecte. Cele două grupe sunt înrudite, dar au obiceiuri diferite.
Pot ajuta albinele dacă nu am stup?
Da. Plantează flori melifere, lasă porțiuni de iarbă netunsă, oferă apă într-un vas cu pietre și evită insecticidele. Astfel de gesturi ajută și albinele sălbatice, nu doar pe cele din stupi.
