Ciupercile sunt organisme eucariote care se hrănesc prin absorbție: își produc enzime digestive în mediul din jur, descompun substanțele organice și absorb nutrienții rezultați. Au pereți celulari din chitină, același material care apare în carapacea insectelor, și nu fac fotosinteză. Din acest motiv, biologii le plasează într-un regn separat, regnul Fungi.
Ciupercile includ mucegaiurile, drojdiile și macromicetele din păduri, cele care formează pălării și picioare. Mai jos vezi cum arată ciuperca „adevărată”, ce rol au în ecosisteme și cum să le privești cu prudență în natură.
De ce nu sunt plante
Multă vreme ciupercile au fost clasate printre plante, deoarece stau pe loc și cresc din pământ. Studiile moderne au arătat diferențe fundamentale. Plantele își produc singure hrana prin fotosinteză, proces descris în articolul despre fotosinteză. Ciupercile nu au clorofilă și depind de substanțe organice deja formate.
Analizele de ADN au arătat și mai mult: ciupercile sunt mai apropiate genetic de animale decât de plante. Pentru încadrarea celor trei mari grupe, vezi articolul despre clasificarea viețuitoarelor.
| Caracteristică | Plante | Animale | Ciuperci |
|---|---|---|---|
| Obținerea hranei | Fotosinteză | Ingerare | Absorbție după digestie externă |
| Perete celular | Celuloză | Lipsește | Chitină |
| Material de rezervă | Amidon | Glicogen | Glicogen |
| Mobilitate | Fixe | Mobile | Fixe |
Miceliul, adevăratul corp al ciupercii
Ceea ce numim de obicei „ciupercă”, cu pălărie și picior, este doar corpul de fructificare. El apare temporar pentru a elibera spori, ca fructele unui copac. Organismul propriu-zis se află ascuns în sol, lemn sau frunze, sub forma unor filamente subțiri numite hife. Totalitatea hifelor formează miceliul.
Miceliul poate ocupa suprafețe uriașe. Una dintre cele mai mari ciuperci cunoscute, o specie de Armillaria din America de Nord, se întinde pe câțiva kilometri pătrați și a fost estimată ca având mii de ani, însă astfel de cifre sunt greu de stabilit exact.
Cum se înmulțesc
Ciupercile produc spori, celule minuscule care se răspândesc cu vântul, apa sau animalele. Un spor căzut într-un loc potrivit germinează și formează hife noi. Unele specii se înmulțesc și prin fragmentare sau prin înmugurire, ca drojdiile folosite la făcutul pâinii. Aceeași ciupercă unicelulară poate fi folosită la pâine și la fermentarea unor băuturi.
Rolul ciupercilor în natură
Fără ciuperci, pădurile ar fi acoperite de frunze și lemn neputrezit. Ele sunt descompunători principali, alături de bacterii, despre care poți citi în articolul despre microorganisme. Prin descompunere, ciupercile eliberează în sol substanțele necesare noilor plante.
Micorizele, o alianță sub pământ
Majoritatea copacilor trăiesc în asociere cu ciuperci care înconjoară sau pătrund în rădăcinile lor. Ciuperca ajută planta să absoarbă apă și minerale, iar planta îi oferă zaharuri produse prin fotosinteză. Este un exemplu de relație de beneficiu reciproc, de tipul celor explicate în articolul despre simbioză și parazitism. Lichenii sunt un alt exemplu: o ciupercă și o algă ori o bacterie fotosintetizatoare trăiesc împreună ca un singur organism.
Ciuperci utile și ciuperci dăunătoare
Ciupercile sunt folosite în multe domenii:
- în alimentație, de la ciuperci comestibile cultivate până la drojdia pentru pâine;
- la fermentarea unor alimente, de exemplu brânzeturi cu mucegai nobil;
- în medicină, unde primul antibiotic, penicilina, provine dintr-un mucegai;
- în agricultură, prin micorizele care ajută culturile.
Pe de altă parte, unele ciuperci sunt paraziți: produc boli ale plantelor, ruginile și tăciunii cerealelor, iar la oameni pot cauza micoze. Orice suspiciune de infecție se discută cu un medic.
Ciupercile din pădurile României
Pădurile din Carpați găzduiesc sute de specii. Cunoscute sunt gălbiorii, hribii sau ghebele, dar există și specii otrăvitoare, unele mortale. Despre bogăția speciilor țării poți citi în articolul despre biodiversitatea României.
Culesul ciupercilor presupune precauție. Nu există reguli simple, de tipul „cele cu pălărie roșie sunt toxice”, care să fie de încredere. Dacă nu ești absolut sigur de specie, nu consuma ciuperca, iar identificarea trebuie făcută de un specialist sau de un micolog autorizat. În caz de suspiciune de intoxicație, sună la 112 sau mergi imediat la urgențe, cu ciuperca rămasă, dacă este posibil.
Cum le privești în pădure
Orice ieșire în natură poate deveni o lecție de biologie. Observă pe ce cresc ciupercile: pe lemn mort, pe frunze căzute sau lângă rădăcinile unui anumit copac. Aceste indicii arată dacă sunt descompunători sau parteneri ai copacului. Fotografiază-le, notează locul și data, dar lasă-le pe loc, ca să-și poată împrăștia sporii.
Ce merită reținut despre ciuperci
- Ciupercile formează un regn separat, deoarece nu fac fotosinteză și nu ingerează hrana.
- Ele au pereți din chitină și se hrănesc prin absorbție, după digestie în afara corpului.
- Partea vizibilă este corpul de fructificare, iar organismul propriu-zis este miceliul din sol sau lemn.
- Descompun materia moartă și formează micorize cu rădăcinile copacilor.
- Culesul și consumul necesită identificare sigură, deoarece unele specii sunt mortale.
Întrebări frecvente
Ciupercile sunt mai apropiate de plante sau de animale?
Genetic, sunt mai apropiate de animale. Cele două regnuri au un strămoș comun mai recent decât cel pe care îl au cu plantele, chiar dacă la prima vedere ciupercile par să semene cu acestea.
De ce apar ciupercile după ploaie?
Umezeala și temperatura potrivită declanșează formarea corpurilor de fructificare. Miceliul exista deja în sol, iar ploaia oferă condițiile pentru ca el să scoată „fructele” care răspândesc sporii.
Mucegaiul din casă este periculos?
Poate fi, mai ales pentru persoanele cu alergii sau afecțiuni respiratorii. Cauza este de obicei umezeala excesivă. Dacă apar simptome, discută cu un medic, iar sursa de umiditate trebuie remediată.
Pot ciupercile să trăiască fără lumină?
Da. Nu au nevoie de lumină pentru hrană, deoarece nu fac fotosinteză. Multe cresc în sol, în pivnițe sau în lemn, unde nu pătrunde lumina.
Ce este un lichen?
Este o asociere dintre o ciupercă și un partener fotosintetizator, o algă sau o cianobacterie. Împreună formează o structură stabilă, care poate crește pe stânci și pe scoarța copacilor, în locuri unde fiecare partener nu ar supraviețui singur.
