Delta Dunării este un teren plat, mlăștinos, format de sedimentele pe care fluviul le depune când ajunge în Marea Neagră și își pierde viteza. Este cel mai nou teritoriu al României, încă în formare, și în același timp unul dintre cele mai întinse ecosisteme de zone umede din Europa. Spre deosebire de munții care se ridică în milioane de ani, delta s-a construit, în forma de astăzi, în câteva mii de ani.
Fiecare deltă din lume apare printr-un mecanism similar, dar Delta Dunării are particularități care o fac ușor de recunoscut: brațe lungi, grinduri înalte de nisip, lacuri nenumărate și plaiuri de stuf plutitor. În paragrafele următoare vezi cum a apărut și de ce continuă să se schimbe.
Cum se formează o deltă?
O deltă se formează atunci când un râu sau un fluviu ajunge într-un bazin cu apă mai calmă, cum este o mare sau un lac, și își depune sedimentele. Fluviul transportă nisip, mâl și argilă luate de pe o suprafață imensă, de la izvoare până la vărsare. Când curentul încetinește brusc, apa nu mai poate purta materialul și îl lasă să cadă. Mecanismul general al transportului și al depunerii se găsește în Eroziunea și sedimentarea: cum se modelează relieful.
Depozitul crește treptat și blochează calea apei, care se desparte în mai multe brațe numite distributori. Numele „deltă” vine de la litera greacă Δ, pentru că forma deltei Nilului seamănă cu un triunghi. Forma exactă depinde de echilibrul dintre trei forțe: cantitatea de sedimente adusă de râu, puterea valurilor și a curenților marini care le împrăștie și mărimea mareelor. Pe un țărm fără maree puternice, cum este cel al Mării Negre, fluviul domină, iar delta avansează în mare. Rolul mareelor în alte locuri se vede în Mareele: de ce urcă și coboară nivelul oceanelor.
Când și cum s-a format Delta Dunării?
Delta s-a format în principal după ultima epocă glaciară, când nivelul mării s-a ridicat și apoi s-a stabilizat, acum câteva mii de ani. Marea Neagră a avut în trecut niveluri foarte diferite, iar golful din zona actualei delte a fost umplut treptat cu sedimente aduse de Dunăre. Primele forme au fost cordoane de nisip, construite de valuri și de curenții marini, care au închis golful și au creat lagune. În spatele lor, fluviul a depus mâlul și a ridicat terenul.
Dunărea are un bazin uriaș care se întinde pe mai multe țări, iar sedimentele ei provin din munți, dealuri și câmpii. Ridicarea munților din care vine nisipul ține de mișcarea plăcilor, explicată în Tectonica plăcilor: cum se mișcă și se ciocnesc continentele. Procesele care au furnizat materialul sunt cele descrise pentru formarea Carpaților în Munții Carpați: cum s-au format din punct de vedere geologic: roca ridicată în munți a fost erodată și transportată la vale.
Care sunt brațele Dunării în deltă?
Dunărea se desparte în deltă în trei brațe principale, care duc apa spre mare.
| Braț | Poziție | Caracteristici |
|---|---|---|
| Chilia | nord, la granița cu Ucraina | cel mai mare debit, mai mult de jumătate din apa fluviului; formează o deltă secundară cu lobi care avansează în mare |
| Sulina | central | cel mai scurt, îndreptat și amenajat pentru navigația maritimă |
| Sfântu Gheorghe | sud | cel mai lung, cu meandre, parțial scurtat prin lucrări |
Chilia este cel mai activ. În zona lui de vărsare, delta avansează în mare cu zeci de metri pe an în unele puncte, deoarece aici se depune cea mai mare parte a sedimentelor. Brațul Sulina, în schimb, a fost redirecționat și adâncit, pentru ca vapoarele maritime să poată ajunge în amonte, de aceea nu mai arată natural.
Ce sunt grindurile, lacurile și plaurii?
Aceste trei elemente dau Deltei Dunării aspectul caracteristic.
- Grindurile sunt fâșii de uscat mai înalte, formate din nisip, ridicate de valuri și de vânt pe vechile linii de țărm. Cele mai cunoscute sunt Letea și Caraorman. Pe ele cresc păduri de stejar, frasin și plopi și, în Letea, liane sălbatice, într-o zonă considerată cea mai veche pădure din deltă.
- Lacurile ocupă depresiunile dintre grinduri și sunt legate între ele prin canale naturale numite gârle.
- Plaurii sunt insule plutitoare din rădăcini de stuf și alte plante, prinse într-o masă deasupra apei. Se pot desprinde de mal și migra în funcție de vânt și de nivelul apei.
Delta are cel mai mare complex de stufăriș compact din lume, un ecosistem care filtrează apa, adăpostește păsări și pești și protejează țărmul. Rolul acestor comunități în natură poate fi urmărit în Ecosistemele: lanțul trofic și echilibrul din natură.
De ce este delta importantă pentru biodiversitate?
Delta Dunării este un loc de iernat, de cuibărit și de popas pentru sute de specii de păsări, printre care pelicanul comun, pelicanul creț, cormoranul mic și gâsca cu gât roșu. De asemenea, apele ei adăpostesc multe specii de pești, inclusiv sturioni, aflați în pericol. Zona este protejată ca rezervație a biosferei și face parte din patrimoniul natural mondial. Mai multe specii și habitate remarcabile din țară sunt prezentate în Biodiversitatea României: specii și habitate remarcabile.
Atenție: delta este un ecosistem sensibil. Călătoriile cu barca trebuie făcute cu ghizi autorizați, pe trasee marcate, fără a deranja păsările în perioada cuibăritului și fără a lăsa deșeuri.
Mai crește delta?
Da, delta continuă să crească, dar ritmul depinde de cantitatea de sedimente care ajunge la vărsare. Barajele construite pe Dunăre și pe afluenți rețin o parte din material, iar lucrările de regularizare modifică felul în care apa se distribuie între brațe. Astfel, în unele zone linia țărmului avansează, iar în altele, mai ales în sudul litoralului, marea erodează. Procesele marine și fluviale se află într-o balanță care se modifică în timp.
Deoarece este un teren tânăr și plat, delta este sensibilă la orice variație a nivelului apei sau a transportului de sedimente. De aceea cercetătorii o monitorizează cu sateliți, cu măsurători de debit și cu sondaje în teren. Pentru contextul geologic mai larg al regiunii, vezi și Pământul explicat: structura, rocile și forțele interne.
Întrebări frecvente
Cât de veche este Delta Dunării?
În forma actuală este foarte tânără din punct de vedere geologic, de ordinul câtorva mii de ani. Depozitele de sub ea sunt însă mai vechi și aparțin istoriei mai lungi a Mării Negre.
Care este brațul cel mai important al Dunării în deltă?
Brațul Chilia are cel mai mare debit și transportă cea mai mare parte a apei și a sedimentelor. Sulina este cel mai scurt și este folosit pentru navigație.
De ce se numește deltă?
Numele vine de la litera grecească delta, Δ, a cărei formă triunghiulară seamănă cu aceea a terenului format de multe fluvii la vărsare. Denumirea a fost folosită prima dată pentru Nil.
Ce sunt plaurii?
Plaurii sunt insule plutitoare de vegetație, formate din rădăcini de stuf împletite cu resturi vegetale. Pot fi mutate de vânt și de curenți.
Poate dispărea delta?
Nu într-un interval scurt. Dar echilibrul ei depinde de sedimentele aduse de fluviu și de nivelul mării, deci modificările pe termen lung ale acestora pot schimba forma țărmului.
